Unul dintre cele mai frumoase locuri din București, încărcat de poezie și istorie, Curtea Veche

Dacă treci prin Centrul Vechi din București, pe Strada Franceză, nu ai cum să nu remarci falnicul Palat Curtea Veche, acum Muzeul Voievodal. Este cel mai vechi palat feudal din București, întemeiat de Mircea cel Bătrân cu 700 de ani în urmă. Și mulți domnitori și-au purtat apoi pașii prin sălile maiestuoase și au imprimat cetății propriul stil. Dar, când spui Curtea Veche, nu ai cum să nu te gândești și la Pantazi, Paşadia și Pirgu, Craii lui Mateiu Caragiale. Ei au transformat Curtea Veche a începutului de secol XX într-un spațiu aproape nepământesc. Dar cum arată astăzi Curtea Veche? Hai să vedem.

Noua Curte Veche

Astăzi, Curtea Veche s-a transformat într-un muzeu, aflat pe Lipscani, în București, pe ruinele vechii Curţi Domneşti. În subsolurile fostului Palat Voievodal, poți admira vestigiile cetății ridicate în secolul al XIV-lea de Mircea cel Bătrân. A mai rămas în picioare o parte din zidul din piatră de râu, înălțat pe vremea lui Vlad Țepeș. Mai poți vedea detalii din tehnica de construcție, după vechea metodă romano-bizantină: rândurile de cărămidă ce separă și încadrează bolovani sau dale de piatră. S-au mai păstrat fragmente din sistemul de alimentare cu apă și baia turcească a palatului. Noua Curtea Veche din București mai trădează geometria interioară inițială, decorațiuni arhitectonice exterioare, picturi murale și pietre funerare, datând din secolele XIV-XIX.

Domnitorii de la Curtea Veche

Întemeiată la sfârșitul secolului al XIV-lea de către Mircea cel Bătrân, Curtea Veche avea iniţial o suprafață de aproximativ 160 de metri pătrați.
Ajuns la domnie în anul 1458, Vlad Țepeș a consolidat vechea construcție cu ziduri de piatră. Pentru a o extinde apoi, la aproximativ 700 de metri pătrați. Curtea Domnească era, la vremea respectivă, compusă din Palatul Voievodal, Biserica Buna Vestire, saloane de recepții, cancelarii domnești și grădini. În cancelarie, pe 20 septembrie 1459, a fost emis documentul ce atesta numele de București. Mai târziu, domnitorul Mircea Ciobanul avea să transforme Curtea Domnească într-un palat cu pivnițe imense. Aici, Mihai Viteazul avea să ridice steagul luptei atiotomane.

Iar timpul a trecut peste Curtea Veche…

De-a lungul vremii, și-au mai pus amprenta pe stilul arhitectonic al Curții Vechi domnitorii Grigore Ghica și Gheorghe Duca. Pentru a cunoaște strălucirea în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu și a lui Șerban Cantacuzino. Acesta din urmă avea să ridice un palat pentru soția lui. Iar Brâncoveanu a construit foișoarele, clădirile pentru garnizoană, incinta cu trecere prin peretele de cărămidă. Tot el a adăugat un etaj nou și a extins sala tronului la 300 de metri pătrați. Azi, se extinde pe aproximativ 25.000 de metri pătrați.
Așadar, dacă îți dorești să descoperi cel mai vechi palat feudal din București, un loc încărcat de istorie și poezie, e timpul să vizitezi Curtea Veche.

Lasă un comentariu...

*