București, un oraș, o istorie

De unii contestat, de alții invidiat, deopotrivă admirat și unanim recunoscut drept centrul economico-financiar al țării, București rămâne nu doar capitala României, ci și unul dintre cele mai interesante orașe de vizitat. A face turism nu se rezumă doar la drumeții montane, plajă, șezlong și apă, mănăstiri ortodoxe ori cetăți transilvănene. După cum vom descoperi în articolul de față, turism poate însemna și un city break în cea mai aglomerată așezare din România, căci București propune o viață de noapte captivantă și atrăgătoare precum mirajul, se laudă cu muzee nemaiîntâlnite prin alte părți, are floră bogată și o salbă de lacuri, bașca multe clădiri ce pot fi etichetate drept adevărate opere arhitecturale. Așadar, București merită privit drept alegerea potrivită pentru un weekend de neuitat!

Scurtă prezentare istorică

Legenda spune că un vechi cioban pe nume Bucur a poposit pe aste meleaguri cu turma lui de oi. N-a mai plecat de aici, ba, din contră, și-a adus și familia, cu toții punând umărul la întemeierea unei așezări ce peste secole avea să fie orașul București din prezent, cu ale lui aproape trei milioane de locuitori. Prima atestare documentară datează din 1459, așadar vorbim de o jumătate de mileniu de istorie și parfum dâmbovițean.

Date geografice și nu numai

Și, apropo de termenul „dâmbovițean”. Cel maii important râu care străbate capitala României este Dâmbovița, ce împarte orașul în două pe direcția NV-SE. Dâmbovița are o lungime de 22 de kilometri, dar nu este cel mai mare curs de apă din București, căci râul Colentina curge pe o distanță de 34,7 kilometri! Datorită albiei sale uşor înclinate, cursul Colentinei a „născut” o adevărată salbă de lacuri: Mogoșoaia, Străulești, Grivița, Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei, Plumbuita, Fundeni, Cernica și Pantelimon I și II.

Obiective turistice în București

Nu știm alții cum sunt, dar bucureștenii se mândresc cu a doua cea mai mare clădire de pe mapamond. Palatul Parlamentului (sau Casa Poporului, cum îi mai spun nostalgicii) este simbolul orașului, dimensiunea ei fiind întrecută doar de cea a Pentagonului, din Statele Unite ale Americii. Clădirea a fost ridicată în anii ’80 de regimul dictatorului Nicolae Ceaușescu.

Centrul istoric este și el nelipsit de pe lista atracțiilor turistice ale Capitalei. Abundă în terase, restaurante, baruri și cluburi de noapte, dar nici ziua nu te plictisești prin el. O dovedesc sutele de turiști care se plimbă pe aleile pavate cu piatră cubică și admiră în principal clădirile istorice, adevărate opere arhitecturale ce datează din secolele al XII-lea – XIX-lea. Foste hanuri boierești (precum Hanul lui Manuc ori Terasa Doamnei) îmbină azi mireasma istoriei cu arta modernistă, iar clienții simt că au parte de aceeași tratație precum mușterii de acum două veacuri.

Parcul Herăstrău este cel mai mare din București și ocupă o bună parte din suprafața de nord a orașului. Lacul Herăstrău din apropiere oferă plimbări de neuitat cu vaporașul sau barca, iar vecinătatea cu Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” face din acest parc alegerea perfectă de weekend pentru bucureșteni. Bineînțeles, Parcul Herăstrău nu lipsește nici din agenda tuturor agențiilor ce au Bucureștiul în oferta turistică. Și, fiindcă tot am adus în discuție Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” haideți să-l descoperim puțin împreună, căci este una dintre cele mai mari atracții ale orașului. Imaginați-vă un muzeu în aer liber în care sunt expuse gospodării țărănești vechi de câteva secole, totul într-un tablou ce redă perfect cultura sătească începând din 1700 încoace. Săptămânal, o serie de târguri și expoziții întregesc tabloul de activități al muzeului.

Eh, dar iată-ne intrați direct în muzee, așa că să continuăm pe același drum. Muzeul Țăranului Român se laudă cu cea mai mare colecție de obiecte tradiționale din țară. Vizitatorii au ocazia să admire colecții formate din peste 100.000 de obiecte de ceramică, țesături, port popular, scoarțe, feronerie, mobilier etc. La Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa, gazdele au aproximativ două milioane de piese din colecții zoologice, paleontologice, de minerale plus roci și etnografice. Generos și deopotrivă prețios, patrimoul acestui muzeu documentează diversitatea culturală, înțelegerea evoluției și schimbările climei (sau ale scoarței terestre) produse pe meleagurile noastre.

Pasionații de arhitectură au și ei ce vizita în București. Arcul de Triumf este considerat un simbol nu numai al orașului București, ci al întregii Români. Un monument construit pentru a comemora victoria bravilor soldați în Primul Război Mondial, Arcul de Triumf adăpostește și un mic muzeu deschis. Dar, de departe cea mai frumoasă clădire din oraș rămâne Ateneul Român, cu a sa arhitectură neoclasică și un interior cu adevărat impresionant. În prezent, Ateneul este sală de concerte și sediul Filarmonicii „George Enescu”. Și, apropo de Filarmonică, primul concert oferit publicului larg a avut loc în 1868!

Cazare și transport în București

Capitala României dispune de două aeroporturi, „Henri Coandă” și „Traian Vuia”. Sau Otopeni și Băneasa, cum continuă să le zică bucureștenii. Ca orice capitală, și Bucureștiul e un important nod feroviar, iar toate autostrăzile țării pleacă de aici (spre Connstanța, Pitești și Arad). Transportul local cuprinde autobuze, troleibuze și tramvaie, dar și o rețea subterană, metroul bucureștean fiind, de altfel, singurul mijloc de transport de acest tip din România.

La cazare, nici nu mai are rost să enumerăm toate hotelurile. Cele mai importante stabilimente sunt Marriott (cinci stele), Athene Palace (Hilton), Radisson, Grand Hotel Continental și Intercontinental, toate cu magazine și restaurante de lux în care servirea este ireproșabilă, iar personalul supercalificat.

Descoperă orașul București și altfel. Știați că…

Stația de metrou Politehnica este pavată cu fosile marine de acum 180 de milioane de ani? Placa de marmură extrasă de la Roșia și folosită la stația de metrou Politehnica conține fosile de animale marine și scoici;
1659 este anul în care orașul București devine capitală a Țării Românești, din ordinul domnitorului Gheorghe Ghica;
La recensământul din 1798, în București erau înregistrate 6006 case și 30.030 de locuitori. După nici 50 de ani, la recensământul din 1831, populația deja se dublase!;
Primul drum din București a fost Drumul de Lemn, o stradă pavată cu trunchiuri de copaci. Este actuala Calea Victoriei!;
Numele străzii Lipscani provine de la burgul nemțesc Leipzig și amintește de comerțul cu produse germane desfășurat în București cu mai bine de trei secole în urmă;
Cel mai vechi așezământ creștin este Biserica Bucur, ridicată la 1416. În apropierea ei se află, azi, mănăstirea Radu Vodă;
Între 1929 și 1934, Carol al II-lea a ordonat construcția unui zgârie nori, după modelul blocurilor turn din SUA, tot mai la modă în acea perioadă. Așa a apărut Palatul Telefoanelor, care până în anii ’70 a fost cea mai înaltă clădire din București;
În 1893 a fost inaugurată prina centrală telefonică din Capitală, cu 5 abonați trecuți în acte;
La sfârșitul secolului al XIX-lea, hoții de căciuli de blană operau în principal în Cimitirul Bellu. Cocoțați pe zid, „pescuiau” căciulile direct de pe capul doamnelor și fugeau cu ele direct în Parcul Tineretului, unde le vindeau trecătorilor;
La momentul construcției sale (1950), studioul de film de la Buftea era cel mai mare și mai bine dotat din Europa Centrală și de Est;
În 1900 a fost înmatriculat la proaspăt înființatul Oficiu de Circulație al Capitalei automobilul cu numarul 1, proprietar fiind inginerul George Assan, fiul marelui industria; Assan. Mașina fusese construită în Belgia, la Fabrica Naționala din Herstal;
În 1938, în Herăstrău s-a ridicat Pavilionul Televiziunii. Cine dorea, putea să își transmită vocea și imaginea pe un ecran, totul contra cost, evident. Campania „Dai un ban și apari la tv” a fost inițiată „pentru a recupera investiția în aparatură Phillips de ultimă generație”;
București este primul oraș din lume care a introdus iluminatul cu petrol lampant. Se întâmpla în 1857; Viena a fost al doilea, în 1859;
Casa Capșa a fost, zeci de ani, cel mai faimos și căutat restaurant din București, fiind deschis la 1868. Locația era frecventată de lumea bună a orașului, mai cu seamă de către scriitori; Tudor Arghezi avea să scrie: „Critica reală se face la Capșa, nu în presa literară. Daca ești prost la Capșa, este imposibil să fii inteligent altundeva”. În 1936, prefectul Gabriel Marinescu a cerut M.S. Carol al II-lea să închidă Casa Capşa, „deoarece acolo este locul tuturor răutăţilor”, aluzie la discuţiile care erau purtate în restaurant. Carol a refuzat cu umor cererea;
În 1907, Prefectura Poliției organizează primele examene de conducere. Testările aveau loc pe Șoseaua Kiseleff și constau inclusiv dint-o probă de reflexe: un polițist arunca în fața mașinii o pernă pe care șoferul trebuia să o evite cu orice preț;
Calea Victoriei a avut încă din 1878 sens unic de mers. A fost decis așa pentru a permite intrarea triumfală în Capitală a trupelor române pe fostul Pod al Mogoşoaiei, dinspre Piaţa Victoriei spre Palatul Regal, unde armata a fost aşteptată de către regele Carol I;
Numele Șoselei Kiseleff este dat în onoarea generalului rus Pavel Kiseliov, guvernator al Moldovei și Valahiei în timpul ocupației rusești a Principatelor ce a urmat Războiului ruso-turc. Din ordinul lui s-a înființat „Comisia pentru înfrumusețarea Capitalei”, ale cărei principale realizări sunt: delimitarea orașului și instituirea de bariere de intrare și ieșire din București, asanarea bălților și a mocirlelor prin săparea de canale de scurgere și desfundarea celor vechi astupate, conferirea de nume proprii străzilor și ulițelor și numerotarea caselor; trasarea unei alei între capul Podului Mogoșoaiei și „Dumbrava Bănesii” (Șosea Kiseleff din prezent), iluminatul cu felinare „încrucișate”, așezate alternativ de o parte și de alta a ulițelor, la depărtare de 10 stânjeni (circa 20 de metri) unul de altul și care foloseau untdelemn sau untură de pește.